Semnati petitia impotriva ACTA! AICI!

Info si AICI.

ps: Nu pot sa nu ma intreb inca o data cum de nu se gandeste mai nimeni ca “reality show-urile” gen (fatidic denumitul) Big Brother sau ala din RO, Nora pentru ma-ta, ma-sa, tac-tu si cine se mai nimereste ( nu m-am putut abtine) nu sunt decat niste experimente pentru a vedea daca oamenilor le pasa cu adevarat de faptul ca sunt supravegheati 24 din 24 si sunt trasi la raspundere pentru fiecare gest si vorba… Exact intr-acolo de indreptam, supraveghere si control total. Si e grav ca unora le place…

Desigur, mai si mancam. Iaca!

O ceapa mare, taiata cubulete si calita usor.

Niste mazare, niste alte multe legume (stiti voi, mix din ala pentru de toate, cu morcov, porumb, ciuperci si nu-mai-stiu-ce ) – ratacite prin congelator, salvate de la singuratate si calite si ele un pic alaturi de ceapa.

Un ardei gras, taiat cubulete si pus alaturi de celelalte ingrediente la calit.

Piept de pui din supa, taiat bucatele.

Orez.

Si da, din nou o gutuie.

Sare, piper, ienibahar.

Patrunjel.

Amestecate toate in cratita, puse apoi in tava ceramica, scufundate in supa de pui si la cuptor!

Nu stiu sa va spun daca e pilaf cu legume sau daca e o salata de orez. Cert e ca trebsoara e minunata si calda, si rece.

Mahlzeit!

Asa ca, in caz ca o sa calatoriti si voi in Austria si deodata vedeti pe autostrada ca masinile se incoloneaza frumos pe stanga si pe dreapta, facand loc pe mijlocul autostrazii, nu inseamna ca va fac toti loc mariilor voastre ca sa ajungeti mai repede la hotel, ci s-a intamplat ceva. Asa ca va rog sa va comportati frumos si civilizat si sa nu folositi banda de salvare pentru propria placere. De fapt, astept cu nerabdare ca politia sa inceapa sa dea si amenzi pentru treaba asta, ca nu se poate sa avem si aici balamuc.

Daca vorbiti germana, ca sa intelegeti ce e Rettungsgasse, va rog sa accesati si acest document. De asemenea, la punctele de intrare in tara (de unde puteti cumpara si vigneta) se pare ca sunt informatii in toate limbile despre acest lucru. Insa, ca sa ne pastram decenta, in conditiile in care se dau toti pe margine, trebuie sa fii prea prost sau prea marlan ca sa iti inchipui ca tu ai voie sa treci, iar toti prostii stau pe margine.

Iata in imagini ce trebuie sa faceti:

stanga: in localitate; dreapta: pe autostrada

- daca primesti o revista moca, NU te apuca sa te dai pe fata cu mostra de fond de ten atasata. Mai ales daca n-ai folosit fond de ten in viata ta. Sau, ok, fie, daca stii ca nu iesi din casa azi pentru ca trebuie sa termini un monstru de traducere, se accepta. Ai doar grija sa te stergi de smac inainte sa vina familia acasa. Sau, lasa-l daca vrei sa-i sochezi si sa nu mai ceara de mancare la cina, de frica.

- daca nu bei apa o sa faci criza de rinichi. Aici nu mai e nimic de adaugat.

- daca pleci fara ciorapi pe sub blugi si ti se face frig, God bless h&m. Inexplicabil totusi de ce cumperi si inca doua bluze de la tally weil, usa alaturata.

- orice dilema ai si indraznesti sa o postezi ca status pe febe va atrage zeci de like-uri de la prieteni si niciun raspuns. Asa ca, inainte de a ma intoarce la telectualismele mele, va intreb: DE CE SE DAU FEMEILE CU FOND DE TEN? Daca da vreunu like la postare si nu-mi raspunde, promit ca va gatesc numai iarba murata pentru urmatoarea luna!

LE: ca mi-a raspuns Forfe nu se pune, da?

O ceapa mare, taiata cubulete.

Ciuperci, dupa pofta inimii.

Calim ceapa, adaugam ciupercile si mai apoi si carnea. Punem un praf de sare si unul de piper si turnam apoi vin din belsug. Lasam sa fiarba la foc potolit, sub capac.

Piureul e simplu: cartofi, unt, un pic de lapte, sare si nucsoara.

Restul e poveste de (bun) gust, spusa susurand de pe marginea unui pahar cu vin rosu…

Mahlzeit!

- o lingurita de miere, niste alune de padure, crude, ori

- o lingurita de dulceata (ce se gaseste prin camara), stafide

- o lingurita de miere, un kiwi… si tot asa. Combinatiile sunt nelimitate ca idei, dar limitate de ce am prin dulapuri/camara/ frigider .

Dar un lucru e sigur: mi-am gasit micul dejun perfect!

Mahlzeit, dragilor!

ps: fitness? Zuzana s-a intors ! Clic AICI!

Dar si la aia mica a mea, ca s-a apucat iar de scris . AICI.

Trecand peste asta si peste faptul ca la 6 dimi eu deja eram cu bodyrock-ul si ne sopteam discret unul altuia “hai inca unaaaaa!”, in asa fel incat la final parol ca aveam ferestrele aburite (bai, performanta asta n-am mai avut-o pana acum, cre’ca e si foarte frig afara, brrrrr, nush, ca n-am scos nasul din casa pana acum, doar am deschis geamul sa aerisesc si am fugit la bucatarie sa vad de-o cafea)…

… deci am deviat de la subiect!!!

Ca sa revin, zic ca dupa o noapte jumulita si o partida de fitness nimic nu merge mai bine decat o poveste despre un orez cu lapte. Cu portocala. Fiarta in vin. De ce poveste? Pai pentru ca orezul deja nu mai este , l-am facut zilele trecute. Si oricum, vin dupa fitness cred ca da o senzatie cel putin interesanta, pe care insa nu doresc sa o experimentez.

Ce-oi fi avand azi, bat campii big time. Sa ma potolesc si sa va povestesc sec:

O ceasca de orez, lapte cat sa aiba loc sa fiarba (cred ca undeva la jumatate de litru – nu masor niciodata, ochiometru!), zahar dupa gust, o lingurita de zahar vanilat. Fierbem orezul, cu grijaaa desigur sa nu-l lipim de cratita.

In timp ce orezul fierbe ne jucam cu o portocala. O taiem cum… ne taie capul , o punem intr-o cratita cu niste zahar si niste vin. O fierbem pana sosul se leaga si se face asaaa, ca o dulceata.

Mno, pana e gata sosul asta se cam fierbe si orezul. Eu i-am mai pus orezului astuia si un paharel mic de suc de portocale, asa, de haz. Si bine am facut, pentru ca orezul a capatat o aroma tare faina.

Eh, si pe urma orezul in castronel, peste el sosul ala de portocala si gata. Rapid, simplu si DE-LI-CIOS!

Mahlzeit! Si vikend fain, dragilor!

- nu incep niciun fel de activitate sportiva fara sa port echipamentul potrivit. In cazul asta inseamna: sutien de sport, colanti, tricou care sa nu falfaie, dar nici sa nu fie prea strans. Tricoul trebuie sa fie neaparat de bumbac, altfel ma irit foarte rau la subrat din cauza transpiratiei.

- la fel de obligatoriu precum sutienul de sport sunt si adidasii, chiar daca sunt in casa. Efortul la care sunt supuse gleznele, de exemplu, nu tine de locul unde imi desfasor activitatea sportiva.

- nu incep sa fac exercitiile de fitness fara incalzire. Lipsa acesteia poate cauza grave accidente si nu vreau sa risc. In plus, exercitiile de la incalzire sunt bune pentru o gramada de lucruri, inclusiv relaxare.

- cand fac sport ma gandesc DOAR la sport. Imi numar in gand repetarile, imi ascult corpul, sunt atenta unde calc. Sportul fara creier, fara concentrare are exact aceleasi efecte nocive ca mancatul cu mintea absenta, in fata televizorului. Nu vreau sa muncesc degeaba, vreau sa ma bucur de fiecare minut in care fac sport.

- am mereu sticla cu apa langa mine, cum am mai spus. In caz de supraincalzire, o gura de apa ma scuteste de multe necazuri.

- mi-am facut un play-list pe youtube cu melodii pe care imi fac exercitiile. Favorita e de departe asta :

PS: trebuie sa stiti ca eu nu folosesc bodyrock pentru slabit, ci pentru mentinere. Din cate am vazut insa la ei pe site multi folosesc programul si pentru slabire, eu insa nu am nicio experienta cu asta.

Apoi, nu-s slaba aschie, nu-s fotomodel, am o constitutie normala. Ce s-a intamplat in lunile astea de cand m-am apucat de bodyrock? Am mai zis, dar repet:

- brate mult mai bine definite

- picioare cu aspect foarte fain si definit

- nema aripioare (stiti voi, alea de la fund)

- fundul cu totul e mult mai bine definit, rotund si ferm (aha )

- abdomen mai bine definit.

Inca mai lucrez la cardio, ca ultima oara la un antrenament ceva mai serios era sa lesin, nu alta .

Iti multumesc, pentru ca datorita tie stiu vorbi si scrie corect romaneste.

Iti multumesc, pentru ca datorita tie ma duce mintea cum sa curat o ceapa si sa bat un ou.

Iti multumesc, pentru ca datorita tie stiu sa tin o gospodarie.

Iti multumesc, pentru ca datorita tie nu-mi dau cu stangul in dreptul si nu-s o tuta.

Iti multumesc, pentru ca datorita tie am citit o gramada de carti si-am invatat niste limbi straine.

Iti multumesc, pentru ca (si) datorita tie imi place sa fotografiez (aici imparti gloria cu Herr ).

Iti multumesc, pentru ca datorita tie am putut si am avut curaj sa fac multe lucruri.

Iti multumesc ca accepti ca am gura mare si iti multumesc ca nu mi-ai pus niciodata pumnul in ea (inteleapta decizie, pentru ca oricum te muscam, da’ ma rog, tu stiai deja asta ).

Iti multumesc, pentru ca datorita tie… hai ca pot sa o tin asa toata ziua. Ai prins mesajul, da ? LA MULTI ANI!